Fereastra spre viitor


In urma cu zece ani, lumea arata cu totul altfel: nu existau retele de socializare cu impactul pe care il au astazi sau lumi virtuale. Acum douazeci de ani, nu aveam internet. In cazul in care lucrezi in domeniul IT, online marketing sau telecomunicatii, job-ul tau nu exista pe atunci. Luand astfel de schimbari in calcul si gandindu-ne la cat de rapid se schimba lucrurile in prezent, imi este foarte greu sa imi dau seama ce va exista peste inca 20 de ani. De fapt, spre ce ne indreptam?

In trecut erai considerat expert dupa multi ani de munca. Si abia atunci capatai respect si incredere din partea celorlalti. Era un mers clar al lucrurilor: te angajai ca ucenic, invatai de la experti, apoi, incet, incet, erai pe cont propriu. Puteai sa inveti repede, insa nu puteai sa treci peste etape. Nu erai recunoscut decat dupa timp si rezultate (in aceasta ordine). Astazi lumea asteapta rezultate. Nu mai conteaza cati ani ai si prin ce etape ai trecut. Se asteapta valoare, adaptare, curiozitate. Numarul somerilor a fost si inca este in crestere in majoritatea tarilor dezvoltate. Acesti oameni isi vor gasi, totuşi, un loc de munca la un moment dat. Cel mai probabil insa, este ca ei sa fie nevoiţi sa invete sa faca altceva, complet diferit faţa de ceea ce au facut sau de ceea ce au invaţat sa faca pana acum. Au nevoie de noi abilitati.

Farfuridi spunea: “Din doua una, daţi-mi voie: ori sa se revizuiasca, primesc! Dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, şi anume in punctele... esenţiale... Din aceasta dilema nu puteţi ieşi... Am zis!” Cautam ceea ce ne este familiar, un “ceva” care sa ne sune cunoscut. Asta ne-ar da un sentiment de siguranta pe care reusim sa il gasim din ce in ce mai greu. Atat acasa cat si la locul de munca. Pe de o parte, acum douazeci de ani, unii oameni inca se angajau plecand de la ideea ca vor iese la pensie din acelasi loc de munca. Pe de alta parte, in prezent, un CV cu mai puţin de un an petrecut in diverse companii ridica semne de intrebare. Cerem deschidere, adaptare şi creativitate, insa evaluam dupa valori depasite.

De ani buni, proaspetii absolventi simt din partea companiilor presiunea cerintelor legate de experienta in munca. Diploma de licenta nu mai are nici pe departe aceeasi greutate pe care o avea acum treizeci de ani. Conteaza ceea ce stii sa faci si mai putin ceea ce ai studiat. A avea o diploma de studii in ziua de azi nu mai este o garantie a cunostintelor, a abilitatilor sau a calitatii. Informatia este disponibila tuturor celor care sunt interesati. Tot ceea ce iti trebuie este timp, dorinta si o conexiune buna la internet.

  • Legatura dintre munca si rasplata este din ce in ce mai stransa. Daca ai rezultate bune, primesti ceva in schimb. Fie ca este vorba despre bani, fie ca este vorba despre alte avantaje in cadrul companiei. In cel mai bun caz, vechimea este rasplatita cu zile libere. Contributia la atingerea obiectivelor, insa, are o alta valoare. De fapt, este singura valoare recunoscuta cu adevarat.
  • Competitivitatea nu a fost niciodata mai acerba. Suntem intr-un moment in care concurentii tai nu mai sunt doar cei de pe piata locala. Oricine are abilitatile cautate iti este concurent.
  • Comunicarea este cuvantul de ordine cand vine vorba despre munca. Locul inceteaza sa mai fie o problema. Avem la dispozitie tehnologia care sa sustina munca din orice colt al lumii, pentru multe dintre companiile care işi deschid portile si vor acest lucru. Daca inainte, cand era vorba despre job, urmatoarea intrebare era “unde?”, acum “unde?” nu mai este relevant. “Unde?” a devenit “de unde?”. Sunt platforme virtuale care sustin colaborarea intre membrii unei echipe care se afla in locuri aflate la mii de kilometri distanta.
  • Diversitatea este un alt element important de luat in calcul. Echipele formate din membri din mai multe ţari sau chiar continente au avantaje: productivitate crescuta - lucreaza aproape 24 de ore, ţinand cont de diferenţa de fus orar; au perspective variate asupra lucrurilor, datorita culturilor din care provin, ceea ce faciliteaza apariţia unei game bogate de soluţii.
  • Abilitatea cea mai cautata in momentul de fata este cea de inovatie. Daca vrei sa ramai si sa muncesti mult timp in aceeasi companie, e nevoie sa faci tot ceea ce poţi pentru veni cu solutii noi. Nu o data. Nu de doua ori. Ci tot timpul. Este nevoie de o noua mentalitate a angajatilor. Starea de confort cautata de multi incepe sa fie amintirea unui vis frumos. Si acesta este doar inceputul.
  • Urmatorul pas pentru companiile in cautare de inovatie este „crowdsourse”. Adica impartirea sarcinii in subsarcini si alocarea acestora catre mai multi oameni. De ce? Pentru a putea maximiza creativitatea noilor solutii.
  • Viitorul spune “servicii la cerere”. Spre exemplu, daca acum avem nevoie de instalator sau de electrician, cerem o recomandare si ajungem la unul dintre ei. Nu vom angaja un electrician cu un contract pe perioada nedeterminata pentru ca, din cand in cand, o sa avem nevoie de el. Nimeni nu va mai garanta un loc de munca pana la pensie. Contractul pe perioada determinata nu mai este o exceptie, ci a inceput sa devina regula.
  • Cum arata viitorul? Oameni din toata lumea, cu abilitati diferite, care vor lucra la un proiect comun, pentru o companie. Pentru un timp. Dupa care fiecare va merge mai departe catre un alt proiect, alaturi de alti oameni. Si tot asa.
  • Cum ne putem pregati? Plecand de la mentalitatea ca, peste 10 ani, este posibil sa fac cu totul altceva decat fac acum. Şi pentru a putea sa ofer plus valoare, am nevoie de noi şi noi abilitati. De o curiozitate continua si de o dorinta de cunoastere nelimitata.